Femeia e tot ce au incercat sa descrie artistii in operele lor, insa nici un barbat nu va sti vreodata cu adevarat ce este Ea. O depresie, o melodie, un tablou, o umflatura ce doarme sub plapuma patului conjugal sau o micime privita de la cateva sute de metri altitudine.
As vrea sa fiu barbat pentru o zi, sa pot explora din punct de vedere masculin un trup de femeie. Sa stiu ca nu pot, oricat m-as chinui sa o inteleg. Sa ma bucur de fizicul ei plinut si voluptuos, caci de psihic nu m-as putea bucura vreodata pe deplin.
M-as ineca in acel par aspru sau moale, roscat sau brunet, as savura buzele carnoase si moi care dezvaluie perlele ce ar fi in stare sa lumineze o sala de teatru numai printr-o afisare discreta; m-as holba si as saruta ochii mari sau mici cu gene lungi, care te cheama mai aproape cu fiecare falfaitura ingenua, dar plina de provocare si erotism. Ah, si ce parfum pe gatul neted, alb ca laptele!… As vrea sa imi pierd nasul in locul acela, aflat intre partea de sus a gatului si mandibula, sa urc inspre urechile care te indeamna sa rontai usor cartilagiile in timp ce soptesti vrute si nevrute…
Sa simt pentru un moment in mainile-mi puternice de barbat alti sani decat ai mei, fiind femeie acum. Sa ii acopar cu degetele si sa ii strang usor, simtind cum sfarcurile se intaresc si devin ca niste nasturei maronii, fie alungiti, mari sau mici. Uitasem de clavicula, osul magnific care transforma un umar gol intr-o opera de arta inestimabila.
As vrea sa fiu barbatul care sa picteze femeia in timp ce ea sta cracanata pe un fotoliu, cu o esarfa intre picioare, cu o tigara in mana si cu o privire moarta si absenta. As numi-o “Natura moarta”, si nu as fi primul care s-ar fi gandit la asta. Sa frec foaia de desen, marcand umbrele rotunjimilor ei, gandindu-ma ca as putea sa le mangai si altfel decat in vis. Dupa ce as termina tabloul, m-as iscali modest pe coltul din dreapta, apoi m-as apropia de muza mea, i-as trage esarfa dintre picioare, lasand sa se vada cel mai frumos si caldut locsor din toata creatia aceea minunata. As saruta-o, la infinit, as simti pulsatia bobitei de mazare care tremura lasciv sub atingerile mele umede.
Gandindu-ma multe ore in sir la slabiciunea barbatilor pentru fetele inocente, am realizat ca totul sta in privirea femeii. Cum sa i-o tragi cand vezi ca te priveste nevinovata, infantila, jucausa, peste niste manute pe care mai degraba le-ai saruta decat sa le pastoresti la tine intre picioare, cu ochii aceia in care sunt adunate culorile frunzelor de toamna tarzie? Asta e secretul… In spatele acelei priviri se ascunde misterul. Pun pariu ca barbatii sunt curiosi sa vada ce pantera neagra zace sub aspectul de caprioara dornica sa fie salvata din ghearele lupului.
Pana la urma, si noua ne plac lupii. Privirile lor, urletele lor, momentul culminant in care se transforma in varcolaci dornici sa devoreze tot. Noi suntem prada. Sau facem pe prada. Niciodata nu vor sti cu adevarat.
Ah, Femeia! Iubesc Femeia!
P.S..: Lesbiana, nu. Bisexuala, poate.
Blogdolescenta.
